Om si adevar in filozofia betivului de pub…
Se mai intampla sa te imbeti. Dar nu asa, fara motiv, nu spontan si evident nu pentru ca ai fi alcoolic. Nu neaparat ca te supara chestia asta, mai ales daca te distrezi pe neasteptate cum nu te-ai distrat un an intreg.
Omul cat traieste invata. Omul beat zice numa adevaru’. Doua adevaruri destul de evidente.
Doamne, dar nasol e cand se trezeste cate o ”gajica” sa spuna ca esti beat, zicand asta de parca ar fi ceva rau. Betia nu e rupta din rai, dar doamne mare plictiseala e acolo… Asa ca din cand in cand se cuvine sa mai se intample si cate o mica escapada, o iesire din monoton.
Si tare fain fu asear’. Un party cum nu a mai pupat catunu’ asta din toamna lu ‘34. Lume buna, Havana Cola sau Cuba Libre. Se cuvine un “AMIN!” dupa asta.
Nu suntem betivi de fel si nici nu ne indreptam incolo, dar tare bine e din cand in cand sa mai zici adevaru’.
Pentru toti gagii faini de asear’, pentru tipa ce si-a sucit glezna, pentru BELLA si CALIN, sa ne traiasca! Pentru ei, numai respect. Pentru cei ce ne streseaza cu prostiile lor nimic! Pentru “cei ce ne-au dat nume” iar numai bine si distractie la bunici. Iar pentru sor-mea cea blonda cu zambet copyright-at un sfat: nush care ii ala, da il gasesc pe parcurs.
Pana la o noua aparitie editoriala a ”Reader’s Digest” (varianta Sorlea) numai bine si de data asta chiar un sfat: mai sariti din monoton in extraordinar si plonjati din viata voastra mizera intr-una meditativa, fara alcool! 
Love, Sorlea.
Daca ai apreciat acest articol, poti sa lasi un comentariu sau te inscri la RSS si primesti articolele viitoare livrate la posta RSS.
Comentarii
>
daca crezi ca ai sarit “calul” nu “iti aduce aminte” de nimic daca ti-a placut nu o repeta prea des ca devine obisnuita
daca crezi ca te ajuta inchipuieti doar si e suficient
intr-un cuvant nu face o obijnuinta din asta
PS ma bucur foarte tare ca te-ai simtit bine aseara si ca am avut si eu o “farama” de participare la distractia ta 
nu credeam k mai exista “specimene” ca tine, in cel mai bun sens al cuvantului…reusesti sa ridici semne de intrebare acolo unde doar unii (putini) au curajul sa isi puna probleme existentiale…ma surprinzi mereu, trecand cu aceeasi siguranta de sine dintr-o situatie in alta, fara a-ti lasa sa fie stirbit pragmatismul…prea profunda? poate sunt doar efectele secundare ale unei pierderi masive si voluntare de neuroni
si nu uita, fericirea e un lucru marunt…pooop!